CAMIOANE  | 
01.02.2012 / 
Petronela Badescu

Gerard de Rooy este castigatorul editiei din 2012 a raliului Dakar. Cunoscut deja pasionatilor acestui sport de 10 ani, de cand a inceput sa concureze pentru DAF alaturi de tatal sau, pilotul olandez a intrat acum in competitie la volanul unui Iveco Powerstar, model destinat pietei australiene. Producatorul italian a dominat, de altfel, competitia, intr-un mod care aminteste de prestatia Kamaz din anii trecuti: dupa retragerea lui Vladimir Chagin, castigatorul din 2011 si detinatorul a sapte titluri la Dakar - un record in domeniu - si Firdaus Kabirov, invingator si el la doua editii, noii lideri ai scolii ruse de pilotaj de camioane au avut o prestatie buna, dar inca departe de cea a predecesorilor lor, astfel ca Iveco a obtinut si locurile al doilea, prin Hans Stacey, si al saselea, prin Miki Biasion, care au condus doua Trakker Evolution 2.

 
Editia din acest an a raliului Dakar a adus cateva noutati: startul nu s-a mai dat la Buenos Aires, ci in statiunea Mar del Plata, situata in sud, pe malul Atlanticului, la circa 500 km de capitala Argentinei, si nu a mai fost traversat continentul de doua ori, pentru intoarcere in Argentina, ci s-a mers din Chile spre Lima, la Pacific. Modificarea traseului a impus si modificarea formatului competitiei, care a inclus anul acesta 14 zile de curse. Lungimea totala a raliului a fost de aproape 9.000 km, strabatand Pampas, Anzii si, la peste 4.800 m altitudine, pasul San Francisco, spre Chile, unde a fost programata, pe 8 ianuarie, ziua de pauza, la Copiapo.
Obisnuiti deja, multi dintre ei, cu America de Sud, concurentii nu au mai regasit anul acesta decat o parte din peisajele familiare lor, cateva dune si canioane, de-a lungul celor cinci etape parcurse prin Argentina. Urmatoarele cinci etape si ziua de pauza s-au petrecut in Chile, intrarea in aceasta tara necesitand escaladarea unor culmi muntoase din Anzi, dupa care se cobora spre ocean. Iar pe parcursul traseului de la sud la nord concurentii au de trecut si prin desertul Atacama, care nu necesita doar o buna cunoastere a dunelor, ci si aptitudini deosebite de navigatie. Urmatoarele patru etape si sosirea au avut loc in Peru, cu sectoare unde dunele par uneori ca nu se mai termina.
Inscrierile pentru editia din 2012 a raliului Dakar au inceput in mai 2011 si, datorita numarului record de solicitanti, organizatorii au inchis sesiunea pentru motociclete si ATV-uri peste numai cateva saptamani - numarul participantilor trebuie tinut sub control pentru a se garanta siguranta si desfasurarea optima a competitiei, astfel ca organizatorii s-au limitat la 178 de motociclete si 30 de ATV-uri. Iar in octombrie s-a ajuns in aceeasi situatie si pentru autoturisme si camioane, unde numaratoarea s-a oprit la 171, respectiv 76 de vehicule. In total au ajuns in faza de verificari tehnice si administrative 465 de piloti/ echipaje.

Iveco a castigat opt etape, prin Gerard De Rooy si Miki Biasion
Prima etapa s-a desfasurat intre Mar Del Plata si Santa Rosa de la Pampa si a avut 796 km de pista si 60 km de traseu special pe malul marii, unde dunele mici au pus competitorilor cele dintai probleme. Etapa a fost castigata de olandezul Marcel van Vliet, la volanul unui MAN, care a obtinut astfel a doua sa victorie din cariera la Dakar, devansandu-l cu 26" pe Gerard de Rooy. Trei camioane Iveco s-au clasat in primele sase, dar marea surpriza a fost cu totul alta: pentru prima data dupa foarte mult timp, niciun echipaj Kamaz nu s-a aflat in primele patru intr-o etapa a Dakar.
Etapa a doua, intre Santa Rosa de la Pampa si San Rafael, a fost mult mai lunga, de 486+295 km, si a inclus portiuni cu dune gri, culoare datorata activitatii vulcanice intense de acum cateva milenii. Parcursul rapid - aici inclusiv curbele sunt rapide - si solul dur au mentinut ridicat nivelul de concentrare a pilotilor, care au intrat apoi pe o portiune cu dune ce i-au incetinit vizibil. Gerard de Rooy, care nu mai obtinuse victoria pe un traseu special de la editia din 2009 a raliului, a terminat primul si a devenit si liderul clasamentului general, iar coechipierul sau Hans Stacey a urcat si el pe podium. Pe de alta parte, Nikolaev si Mardeev, de la Kamaz, au urcat la general pe locurile al doilea si al patrulea. 
A treia zi de competitie a presupus parcurgerea distantei dintre San Rafael si San Juan, de 293 km de pista si 208 km de traseu special, prin Anzii Cordilieri, care de altfel au insotit in acest an pilotii pe aproape intreaga distanta a raliului si le-au impus numeroase constrangeri din cauza terenului dur, dar si casant pe alocuri. Echipa De Rooy a obtinut a doua victorie din acest an, dar nu prin liderul ei, ci prin italianul Miki Biasion, dublu campion mondial de raliu, aflat la primul triumf la Dakar. In clasamentul general insa pe primul loc urca Artur Ardavichus (Kamaz).
A patra etapa, San Juan-Chilecito, are 388 km de pista si 326 km de traseu special, si include numeroase albii de rauri secate, dar si cateva canioane spectaculoase in provincia Rioja, astfel ca e foarte greu de atins un ritm de croaziera: la tot pasul se poate pierde timp. Trei echipaje Iveco - conduse de De Rooy, Biasion si Stacey - au ocupat intregul podium, iar De Rooy a redevenit liderul clasamentului general.
A cincea zi a presupus parcurgerea distantei dintre Chilecito si Fiambala, cu pista de 246 km si traseu special de 177 km. De data aceasta, pilotii au avut de admirat si infruntat dune albe.
Competitia camioanelor a fost cea mai disputata dintre cele patru, protagonisti fiind Gerard de Rooy si Ales Loprais (Tatra), primul dintre ei obtinand in cele din urma a treia sa victorie de la aceasta editie, cu numai 14" avans, si consolidandu-si pozitia de lider in clasamentul general. Ei au fost urmati de Biasion si Stacey.
Etapa a sasea, intre Fiambala si Copiapo, cu 394 km de pista si 247 km de traseu special pe terenul dur din desertul Atacama, a presupus si trecerea frontierei cu Chile, la o altitudine de peste 4.800 m. Competitia in sine a fost anulata din cauza vremii nefavorabile - deci De Rooy a ramas primul in clasamentul general - dar pilotii au trecut Cordilierii in convoi.
A saptea etapa, cu o bucla in jurul Copiapo de 154 km de pista si 444 km de traseu special, a reprezentat cea mai mare provocare a primei saptamani de raliu, desi inceputul specialei parea inofensiv, printre dune si cactusi. Aceste portiuni au fost insa urmate de unele cu dune mari, care puneau la grea incercare abilitatile pilotilor. De Rooy a obtinut a treia victorie consecutiva si si-a consolidat pozitia in clasamentul general, dar, din cauza unor greseli ale rusilor de la Kamaz, principala sa amenintare a devenit Loprais.
Intre Copiapo si Antofagasta, dupa o zi de pauza, pilotii au avut de parcurs 209 km de pista si 477 km de traseu special. Loprais obtine prima sa victorie din acest an, dar De Rooy ramane primul in clasamentul general.
Etapa a noua, de la Antofagasta la Iquique, cu 557 km de traseu special si 9 km de pista, a inceput intr-o zona de canioane si a continuat cu portiuni in care reperele erau rare, astfel ca talentul de navigator al pilotilor si copilotilor a fost pus la grea incercare. A fost momentul primului abandon notabil, cel al lui Ales Loprais, care, incurajat de victoria din ziua precedenta si de ascensiunea pe a doua pozitie in clasamentul general, a pornit lansat, dar a fost victima unui accident care a distrus complet camionul si l-a scos din competitie - din fericire, ranile membrilor echipajului ceh au fost usoare. Biasion obtine a doua victorie din acest an, urmat de Stacey, iar De Rooy a fost al treilea, dar in continuare primul in clasamentul general.
A zecea zi de concurs, intre Iquique si Arica, a presupus 317 km de pista si 377 km de traseu special si a adus echipei Kamaz, prin Artur Ardavichus, prima victorie din acest an, dar si a doua pozitie, prin Andrei Karginov. Oricum, De Rooy continua sa fie lider detasat la general.
Etapa urmatoare, intre Arica si Arequipa, masurand 120 km de pista si 432 km de traseu special, a marcat intrarea in Peru si a fost castigata de Karginov, urmat de Stacey, care a preferat sa incetineasca pe final din cauza ca, la traversarea unui vad, a afectat partea frontala a camionului. De Rooy a ajuns al patrulea, dar este tot primul in clasamentul general.
A 12-a zi de concurs, intre Arequipa si Nasca, a presupus parcurgerea a 440 km de pista si 246 km de traseu special, cu portiuni mari de dune repartizate egal, si a fost castigata de De Rooy, urmat de Stacey si Biasion, aproape la egalitate.
A 13-a etapa, de la Nasca la Pisco, a inclus 76 km de pista si 276 km de traseu special, din nou pe teren cu dune, ceea ce a facut ca lupta pentru titluri sa se decida abia la final, adica in etapa a 14-a, Pisco-Lima, dupa 254 km de pista si 29 km de traseu special. Ultimele doua etape au fost castigate de Karginov si Biasion, iar victoria la Dakar 2012 i-a revenit lui Gerard de Rooy, urmat de Hans Stacey si Artur Ardavichus.
Olandezul Gerard De Rooy a condus un Iveco Powerstar, produs si comercializat in Australia, care a fost echipat cu motor FPT Industrial C13, cu mai mult de 900 de CP, acelasi din dotarea celor doua Trakker la volanul carora au concurat Stacey si Biasion.

Comentarii (0)




Au mai ramas 1000 caractere

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!
Cancel or