TRANZIT  | 
01.03.2011 / 
Beatrice Zavoeanu

Intr-o perioada in care institutiile de stat sunt nevoite sa-si reduca personalul, Garda Nationala de Mediu (GNM) a reusit sa faca angajari, mizand pe o transparenta totala. In acest sens, a intocmit o nota de fundamentare care sa arate, negru pe alb, cate inspectii se realizeaza pe an si, mai ales, ce bani sunt adusi astfel la bugetul de stat. Ca atare, desi nu au fost aprobate cele 1.300 de posturi solicitate pentru 2010, iar din cele 953 acceptate circa 127 sunt inca neocupate, GNM a realizat un numar de inspectii si controale mai mare cu 50% fata de anul anterior, iar bugetul de stat a fost „rotunjit” cu 77 de milioane de lei.


Actiunile GNM au insumat anul trecut 59.614 inspectii si controale in domeniul protectiei mediului si habitatelor naturale, biodiversitatii si ariilor protejate, reprezentand un salt de aproape 50% fata de 2009, cand s-au inregistrat circa 40.000 de controale.
In cursul anului trecut, Garda de Mediu a dat 2.800 de avertismente, 151 de dispozitii de sistare a activitatii si opt dispozitii de incetare a activitatii si a inaintat 51 de propuneri de suspendare a autorizatiilor de mediu. In plus, au existat 42 de sesizari penale facute de reprezentantii Garzii de Mediu, acestea adaugandu-se celor peste 100 venite de la politie, jandarmerie sau alte organe de inspectie si control teritoriale.

Angajari pe timp de criza
In vederea aprobarii, la inceputul lui 2010, a unei scheme de personal necesar de minimum 1.300 de posturi, Garda de Mediu a prezentat guvernului o nota de fundamentare. „Am pornit de la numarul de obiective care trebuie controlate si numarul de ore necesare fiecarui obiectiv, ca si de la numarul de controale efectuate pe an. Iar calculele au avut la baza recomandarile Comisiei Europene. In plus, am tinut seama si de faptul ca doar 80% din timpul unui comisar de garda este alocat inspectiilor si controlului, restul revenind unor activitati conexe”, a precizat Silvian Ionescu, comisar general al Garzii de Mediu. In cele din urma, „fata de reducerile care au avut loc in alte domenii, ne-am multumit cu cele 953 de posturi aprobate de Guvern. In plus, desi exista inca 127 de posturi neocupate, GNM a realizat in totalitate numarul de inspectii si controale programat pentru 2010”, a completat Ionescu. In consecinta, GNM a reusit sa aduca la bugetul statului, pentru cele 5.592 de amenzi acordate in 2010, 77 de milioane de lei, iar cu aceasta suma, „Garda de Mediu isi justifica prezenta in aparatul statului”, a precizat reprezentantul institutiei.
Pe de alta parte, totalul cheltuielilor efectuate de Garda de Mediu a ajuns la 40 de milioane de lei, din care 23,9 milioane pentru personal. Pentru bunuri si servicii s-au cheltuit 6,4 milioane de lei, pentru transferuri, circa noua milioane de lei, iar cheltuielile de capital se ridica la circa 1,1 milioane de lei.

Actiunea „Balastiera”, extrem de eficienta
Principala actiune in care s-a implicat GNM anul trecut a fost „Balastiera”. Acesteia i s-au adaugat cele ce vizeaza fierul vechi, carboniferele, Marea Neagra, produsele chimice, gaterele sau braconajul piscicol la sturioni.
In ceea ce priveste actiunea „Balastiera”, intr-o scrisoare a Curtii de Conturi adresata Garzii de Mediu se apreciaza ca „eforturile depuse au fost consistente, mai ales daca se are in vedere faptul ca in 2009 si 2010 au fost verificati 816 agenti economici, care au in proprietate balastiere, fiind aplicate sanctiuni contraventionale in cuantum de peste sase milioane de lei, confiscari de peste 11 milioane de lei si 32 de sesizari penale, acestea regasindu-se in prejudicii aduse bugetelor publice de peste noua milioane de lei”. Ca urmare a acestei actiuni, Administratia Nationala „Apele Romane” a incasat pana la sfarsitul lunii octombrie circa sase milioane de lei, suma reprezentand contravaloarea cantitatii de 1,4 milioane de metri cubi de agregate minerale, extrase in mod ilegal de catre unii agenti economici.

Cele mai multe deficiente, in Dolj si Ilfov
Inspectiilor tematice realizate de comisarii GNM li se adauga si circa 7.000 de inspectii neplanificate, pe baza celor 12.000 de sesizari venite de la petitionari persoane fizice sau juridice ori de la presa, ca si de la organele specializate ale statului.
„Anul trecut, cele mai multe sesizari au vizat deseurile si poluarea fonica. Va trebui sa luam masuri urgente, ca, de exemplu, podul de la Otopeni, care inca nu este dat in folosinta, sa aiba perdea de protectie fonica, pentru ca exista cartiere de o parte si de alta”, a spus Silvian Ionescu, precizand ca pe Autostrada A2 exista aceste sisteme de protectie, insa pe A1, la iesirea catre Pitesti, vor trebui instalate.
Tot pentru protectia locuitorilor, conform legii in vigoare, fabricile si depozitele trebuie sa pastreze minimum 1.000 m fata de zonele rezidentiale.
„Primarii, ca si consiliile locale, gresesc adesea, pentru ca atunci cand aproba Planurile Urbanistice Generale (PUG) nu delimiteaza clar zona industriala de cea de locuit si din cauza asta apar greselile”, a precizat comisarul general al GNM. Exista si varianta inversa, in care exista fabrica, iar alaturi, pe un teren ieftin, se aproba construirea de locuinte. In timp, dezvoltatorul sesizeaza Garzii de Mediu apropierea fabricii de zona rezidentiala si solicita inchiderea fabricii. Dar, „daca luam exemplul fabricii Kronospan de la Sebes, care a fost construita prima, iar apoi locuitorii s-au mutat abuziv, la 500 m de ea, cu autorizatii care nu sunt conforme, nu se pune problema inchiderii fabricii”, a punctat reprezentantul GNM, completand: „singura obligatie ce-i revine fabricii este aceea de a-si monta filtre de deformaldehidizare a aerului din atmosfera, pentru protectia mediului”.
Cele mai multe sesizari si probleme, in functie de numarul de controale si inspectii revenite fiecarui comisar, s-au inregistrat in Dolj, urmat de Ilfov. In schimb, Bucuresti este pe locul cel mai bun, urmat de Arges. La fel, este de remarcat si faptul ca, desi in Harghita se lucreaza doar cu cinci comisari, judetul se claseaza intre primele 10 din tara. „Cred ca inca exista multe deficiente ce s-au mentinut ascunse in decursul timpului, in care s-au investit bani degeaba. De exemplu, in cazul inchiderilor de mine care au presupus sume mari de bani nu s-au respectat toate conditiile de protectie a mediului care erau necesare”, a punctat Silvian Ionescu.

Orice emisie de peste 140 g CO2/km, penalizata
Exista municipalitati, ca cea a Londrei, care au incercat ca, pe parcursul unui an, sa implementeze reguli de acceptare in oras numai a unor vehicule echipate cu motoare cu un nivel cat mai scazut de emisii de noxe, insa fara rezultate. Ca atare, singura „bariera” ecologica ramasa in vigoare, pentru vehiculele aflate in uz atat in Romania, cat si in restul tarilor europene, este legea care precizeaza limitele maxime impuse emisiilor de CO2.
„Comisia Europeana, prin comisarul general Stavros Dimas, a cerut in urma cu un an si jumatate respectarea unei cantitati maxime de 130 g de CO2/km parcurs, ceea ce ar fi insemnat un motor Euro 7, care inca nu s-a inventat. Apoi, s-a ajuns la un compromis de 140 g/km parcurs, respectiv Euro 6, orice alta categorie de motoare fiind penalizata in toata Europa, deci si la noi”, a precizat Silvian Ionescu, completand: „acum, toata lumea se plange ca se penalizeaza Euro 5, dar trebuie respectata directiva europeana. Motorul Euro 5 produce intre 160 si 170 g de CO2/ km parcurs, fata de cele 140 g acceptate, deci trebuie aplicata regula «poluatorul plateste».”

Garda de Mediu, pregatita pentru Schengen
Garda de Mediu este prima institutie de inspectie si control de mediu din Europa care va afisa pe site-ul propriu, in primul trimestru al anului, ghidurile de inspectie si control pe fiecare domeniu in parte, pentru ca publicul vizat sa aiba posibilitatea de a vedea cum poate fi inspectat si controlat, astfel incat sa nu existe niciun dubiu asupra modului in care se efectueaza aceste actiuni. „Pentru a le intocmi, incepand cu 2009 ne-am consultat cu experti din UE, fiind constienti ca este o munca extrem de laborioasa, in care sunt cuprinse foarte multe domenii de activitate”, a punctat Comisarul General.
Desi anul trecut a fost marcat de o lipsa mare de fonduri, ca si de salarii „taiate”, GNM a aplicat la fondurile europene pe 11 proiecte. „In prezent suntem in faza de pregatire a altor patru proiecte transfrontaliere, realizate in comun cu maghiarii, pe judetele de frontiera”, a punctat Silvian Ionescu. In plus, GNM detine deja avizul conform pentru proiectul referitor la judetele de frontiera cu Bulgaria, in perspectiva aderarii la Schengen, cand atributiile politiei de frontiera vor fi preluate de GNM. „Pana acum, pe Dunare, politia de frontiera avea atributiile noastre, fiind o zona de stricta protectie, insa, prin aderarea la Schengen, vom prelua noi responsabilitatile. In acest sens, am alcatuit impreuna cu colegii din Bulgaria un proiect comun, pe cele sapte judete de frontiera pe Dunare”, a mai spus reprezentantul GNM. Valoarea totala a proiectului, pe domeniul mediului, se ridica la 3,2 milioane de euro, din care circa 2,67 reprezinta participarea romaneasca.
Proiectul va incepe sa se deruleze in viitorul apropiat, cuprinzand vectori de instruire a personalului, dar si vectori de dotari noi.

Controalele tematice, anuntate din vreme
ONU a stabilit pentru anul acesta doua tematici speciale, 2011 fiind „anul padurii”, dar si al „chimicalelor”. Ca atare, „pe aceste doua teme vom actiona prioritar, dorindu-ne ca pe ansamblu sa mentinem ritmul de minimum 60.000 de inspectii si controale”, a precizat Silvian Ionescu. In plus, vor continua si actiunile „Braconierul”, pentru prevenirea si combaterea braconajului piscicol, si „Scutul padurii”, pentru prevenirea si combaterea delictelor silvice, insa ambele in varianta noua. De asemenea, vor fi controlate cu precadere firmele de dezmembrari ale vehiculele scoase din uz, pentru ca „ritmul si calitatea dezmembrarilor trebuie sa fie conforme cu banii pe care statul i-a dat de la Fondul de Mediu, ca o compensare pentru predarea autovehiculelor vechi”, a precizat comisarul general al GNM.
Un alt control tematic va viza compusii volatili de la benzinarii. In plus, incepand cu februarie, la trei luni dupa ce a intrat in vigoare legea privind colectarea selectiva a deseurilor de catre institutiile publice, vor incepe controale tematice de verificare a implementarii acestei legi. Lor li se va adauga si controlul tematic pe domeniul uleiurilor uzate. „Aici nu ma refer la uleiul de gatit, care ar trebui, la randul sau, colectat separat, ci la chestiuni majore. S-au privatizat retelele si distribuitorii de energie electrica, s-au modernizat peste 1.000 de transformatoare, dar nu regasim cantitatea de uleiuri (din categoria celor mai poluate) in registrele societatilor care trebuie sa le recicleze. Nu regasim nici cantitatea de uleiuri de motor de masina, la demolatorii de vehicule scoase in uz, si nu vedem recipientele pline de ulei de motor care sa corespunda cu capacitatea bailor de ulei a fiecarei masini dezmembrate”, a mai spus Ionescu.

Comentarii (0)




Au mai ramas 1000 caractere

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!
Cancel or