DB Schenker in Romania s-a concentrat in 2016-2017 asupra optimizarii organizarii retelei nationale si integrarii activitatii de transport in regim de grupaj in sistemul dezvoltat de grup la nivel european, precum si asupra eficientizarii costurilor de operare. Printre liniile de business care au mers foarte bine pentru DB Schenker in 2016 se numara activitatea de comisionar vamal, serviciul de grupaje, transportul feroviar, dar si cel maritim si aerian si serviciile logistice, pentru care investitii importante sunt preconizate in anii care urmeaza. Cifra de afaceri realizata anul trecut a fost stabila fata de 2015 – 107 milioane de euro, fata de 104 in 2015 – si inclusiv profitul operational s-a mentinut in parametri. Profitul net pentru compania inregistrata in Romania indica o scadere de circa un milion de euro, care are provenienta non-operationala, fiind vorba de vanzarea si reevaluarea catorva proprietati in decursul anului trecut. In ceea ce priveste investitiile, in 2016 focusul a fost pe retehnologizarea bazei din portul Constanta.
Operarea mai multor linii de business are avantajul mentinerii echilibrului operational, astfel ca, desi un segment de activitate poate merge mai slab intr-un an, acesta este compensat de cresterile obtinute in alte domenii.
DB Schenker in Romania este un specialist recunoscut mai ales in ceea ce priveste transportul terestru (rutier si feroviar), care reprezinta peste 50% din cifra de afaceri realizata de companie, dar si la aerian si maritim inregistreaza volume importante, acest domeniu reprezentand circa 25% din cifra de afaceri anuala. Segmentul Contract Logistics urmeaza sa fie puternic consolidat si cu investitii importante in anul care vine, pentru a contribui cu peste 10% la cifra de afaceri. Si asta in conditiile in care o contributie importanta o au formalitatile vamale. La cele nu mai putin de 160.000 de declaratii vamale incheiate in 2016, DB Schenker a adaugat cateva proiecte importante de consultanta vamala, care au prins avant. Cifra de afaceri pe acest segment a fost in crestere fata de anul precedent, datorita atat retelei nationale extinse, de 60 de puncte vamale in toata tara, cat si nivelului de garantie pe care DB Schenker il are agreat cu sistemul vamal romanesc, intrucat se ofera cea mai mare garantie de pe piata. Iar acest lucru permite accesul la anumite conturi/tranzactii importante, a explicat Adrian Crizbasianu, director operatiuni si membru in consiliul de administratie al DB Schenker in Romania.
Grupajele, integrate in sistemul DB Schenker european
Pe segmentul de transport rutier, o crestere mare a fost inregistrata la grupaje, in special la cele internationale, iar tendinta continua si in acest an. La inceputul lui 2016 a avut loc restructurarea sistemului de grupaje la nivel european al DB Schenker, prin crearea unui hub regional in Budapesta, cu scopul obtinerii unor timpi de tranzit constanti si rapizi, care, impreuna cu tariful constant, sa se materializeze intr-un serviciu premium. Rezultatele implementarii acestui sistem nu au intarziat sa apara, intrucat a crescut numarul de transporturi atat pentru clientii „controlati“ local, cat si pentru cei din retea, iar pe anumite relatii pretul de transport a fost optimizat in beneficiul clientului. „Particular, pentru filiala din Romania a DB Schenker, schimbarea modului de lucru este avantajoasa, pentru ca nu se impart doar serviciile efectuate, ci si riscurile. Volumele nu au crescut doar pe tur, ci si pe retur, unde aproximativ 25% din transport este organizat de echipa locala, in timp ce restul vine prin intermediul retelei. Cele mai multe relatii au redevenit competitive atat ca tarif, cat si ca timp de tranzit“, a precizat Adrian Crizbasianu.
In paralel cu transporturile tip grupaj se mentin si transporturile LTL (combinatii de partide de marfa), care au un regim de functionare diferit, pentru ca nu trec prin hub. Acestea reprezinta o varianta intermediara intre grupaje si camioane complete, iar DB Schenker le efectueaza cu echipele cu care lucreaza la transportul de marfa cu camioane complete, pentru ca sunt mai flexibile.
Inca din 2015 a fost organizat un sistem LTL national, care centralizeaza si gestioneaza comenzile primite din toata tara, iar beneficiile implementarii acestuia s-au vazut mai ales anul trecut, atat la cifra de afaceri, cat si la profit. Acelasi mod de lucru se foloseste si pe rutele internationale.
Intermodalul are nevoie de investitii in infrastructura
Transportul intermodal a crescut destul de mult in ultimul timp, intrucat este mai ieftin, cu conditia ca volumele sa fie suficient de mari ca sa justifice acest mod de transport. „Asistam acum la o migrare a intermodalului folosit in Europa Centrala si de Vest catre est. Transportul rutier este cel mai usor de dezvoltat si tocmai de aceea a luat primul amploare in est. Pe masura ce operatorii s-au dezvoltat, au inceput sa se uite si la variantele alternative, unde pun in balanta pretul, stabilitatea serviciului si capacitatea de transport. Strict in cazul Romaniei este pacat ca nu s-a facut o legatura optima intre Bucuresti si Curtici, pentru ca acum fluxul de transport feroviar de marfa vine din doua directii diferite si se opreste la granita de vest, la Curtici, respectiv de sud, in Bucuresti/Ploiesti. Iar tranzitul dintre cele doua puncte se face pe rutier. DB Cargo e prezent cu tot ce inseamna trafic intermodal Constanta-Bucuresti, in mare parte si pentru Ploiesti, iar serviciul a fost dezvoltat, in prezent asigurandu-se si transport de containere si cutii mobile. Daca se va investi in dezvoltarea feroviarului – iar aici statul trebuie sa se implice pe partea de infrastructura – aglomerarea din Curtici se va mai reduce, pentru ca acum se descarca acolo multa marfa care are, in fapt, alta destinatie.“
DB Schenker in Romania a inregistrat o crestere majora a operatiunilor sale feroviare, asta si datorita cresterii rolului militar al Romaniei in NATO. Dar componenta de transport intermodal este solicitata de multi clienti si cu scopul declarativ al reducerii amprentei de carbon si poluarii. Totusi, in momentul in care se discuta concret de tarife, putini sunt cei care accepta o crestere de pret doar pentru a fi mai ecologici. Acest lucru este valabil si in ceea ce-i priveste pe dezvoltatorii de proprietati, care nu sunt dispusi sa includa prea multe dotari in standard pentru a creste valoarea „eco“ a locatiei, deoarece foarte putini ar plati in plus pentru asta. Spre exemplu, chiar daca in multe situatii s-a imbunatatit coeficientul de izolare termica a depozitelor, panourile fotovoltaice pe acoperisuri sunt inca o raritate. Se pot monta, la cerere, dar investitia este acoperita de client.
Tot in spiritul reducerii poluarii, DB Schenker Franta a introdus in operare o flota de camionete de distributie electrice. Interes pentru vehiculele cu propulsie alternativa exista, insa pentru a investi in asemenea solutii trebuie satisfacute si alte cerinte ce tin de infrastructura, volume si amortizarea investitiei. In Romania s-au facut teste cu masini pe gaz natural comprimat, insa nu s-a luat o decizie de achizitie deocamdata. In schimb, anul trecut s-a decis la nivel de grup inlocuirea flotei de cutii mobile pe toate liniile de grupaj. Acum s-au ales niste versiuni constructive cu dimensiuni utile mai mari si cu doua niveluri, pentru a optimiza spatiul de incarcare. Este vorba de 7.000-8.000 de unitati produse de Brügen, parte a grupului Bernard Krone.
DB Schenker se muta in 2018 intr-un depozit nou in Bucuresti
Serviciile logistice au crescut in 2016, ceea ce se vede si din cifra de afaceri, care s-a majorat pe aceasta componenta cu 10%. Amprenta la sol nu s-a marit insa, volumul spatiilor de depozitare operate in toata tara fiind de aproximativ 40.000 m2, din care 20.000 m2 sunt in Bucuresti, 10.000 m2 in Arad, iar restul, fractionat, in teritoriu.
