Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Sea Container Group inchide cu succes obligatiile asumate fata de Portul Constanta

Anul acesta, Sea Container Group a reusit sa finalizeze investitia de opt milioane de euro, obligatie asumata in urma cu peste opt ani fata de Administratia Portului Constanta pentru concesiunea pe 50 de ani a unui teren de aproape 70.000 m2. Pentru ca investitia sa atinga maximum de eficienta, trebuie realizata legatura intre calea ferata adiacenta platformei si reteaua nationala. Luna trecuta, aceasta etapa mai astepta doar aprobarile Ministerului Transporturilor. Compania mai detine in port o platforma cu acces direct la calea ferata, dar care a devenit deja insuficienta din cauza cresterii volumului de marfa. Prin noua platforma logistica de containere compania si-a propus sa atraga mai multe marfuri, dar si sa dedice platforma pe care o detine deja in Mol II S pentru industria auto.
 

In urma cu opt ani, Sea Container Group a preluat de la APC Constanta o suprafata de 67.500 m2, cu obligatia de a realiza o investitie de opt milioane de euro. Elementul de baza il reprezinta finalizarea unei platforme betonate, dedicata pentru traficul greu si cu acces direct la calea ferata. In perioada urmatoare este planificata si amenajarea unor spatii de depozitare acoperite, dar acceasta decizie va depinde foarte mult si de cerintele venite din partea clientilor. Luna trecuta, calea ferata urma sa fie legata la reteaua nationala de cai ferate, etapa care, desi nu are nevoie de investitii importante, necesita opt aprobari de la Ministerul Transporturilor, potrivit lui Ion Dumitru, administratorul Sea Container Group. „Referindu-ne strict la legatura dintre platforma si calea ferata uzinala, cea mai mare parte a investitiei de peste un milion de euro a fost deja realizata, au mai ramas doar 87.000 de euro.“
Platforma dedicata sectorului auto
Compania mai detine o platforma logistica de 36.000 m2 in zona Moll II S, care a devenit insuficienta datorita cresterii volumului de marfa. „Deoarece suprafata de aici a devenit prea mica pentru volumele rulate, suntem nevoiti sa angajam forta de munca suplimentara, sa avem uneori intarzieri sau sa relocam unele activitati. Avand in vedere faptul ca in perioada urmatoare ne asteptam la o crestere si mai mare a volumelor de marfa, am decis sa construim o noua platforma cu acces la calea ferata.“
O mare parte din marfa manipulata de companie vine pe cale feroviara, iar apoi este incarcata in containere pentru a fi trimisa ulterior pe cale maritima la destinatie. De asemenea, marfa care vine pe vapoare este incarcata pe tren si trimisa la destinatiile din tara.
Dupa deschiderea noii cai ferate, platforma din terminalul Moll II va fi dedicata sectorului automotive si comenzilor pentru marfuri agabaritice. Compania colaboreaza deja cu Gefco pentru manipularea in port a masinilor produse la fabrica din Pitesti, respectiv descarcarea lor de pe tren si incarcarea pe vapoare, in special pentru destinatia Turcia.
Compania se ocupa si de vehiculele care vin din Turcia, Spania si Franta (in special Nissan si Peugeot) si merg la distribuitorii interni, dar si la cei din Bulgaria.
De curand, pe acelasi terminal au fost curatate, igienizate si incarcate pe vapoare si o parte din echipamentele militare care au fost in misiune la poligonul de la Cincu.
Volumele de export au crescut cel mai mult
Volumele de marfa din mai si iunie sunt duble fata de celelalte perioade din an. Iar din mai pana in septembrie compania realizeaza circa 70% din activitatea intregului an.
In aceasta vara, volumele de marfa pe container au crescut in special la export. O contributie semnificativa la aceasta crestere a venit din partea clientilor care exporta lucerna. Chiar daca este un proiect concentrat in maximum trei luni ale anului, ajunge sa detina o influenta de aproape 10% asupra cifrei de afaceri a companiei. Luna trecuta firma avea de incarcat peste 450 de containere cu lucerna pe care urma sa le trimita cu doua linii maritime.
Mai mult de 80% din contractele companiei sunt pe termen lung, iar influenta pe care primii sai clienti o au asupra cifrei de afaceri variaza in functie de sezon. De exemplu, sunt clienti care isi schimba partenerii externi, iar acestia din urma au mereu alte pretentii privind volumele si calitatea produselor. „Desi avem contract cu unii clienti an de an, acestia isi pot schimba in fiecare an partenerii externi. Asa ca, daca au prevazut, de exemplu, sa le trimita lucerna in iunie, pot constata ca cei de acolo o doresc in iulie sau august, asa ca exportatorii sunt nevoiti sa gaseasca un alt client pentru volumele pe care le au.“
Alte marfuri care trec pe aici sunt produse precum role, tabla sau tevi care vin din China, Coreea sau India. Dupa prelucrare, o parte dintre acestea sunt livrate la intern si restul pleaca inapoi pe mare.
Unul dintre clientii mari ai SCG este Kronospan, pentru care descarca din vagoane si din containere, incarca pe vapoare si, eventual, descarca din vagoane in depozitele proprii ale producatorului din port.
Pentru a asigura transporturile nationale, atat pentru marfa, cat si pentru containere, in perioadele de varf, compania apeleaza la 200-300 de camioane saptamanal. Acestea acopera partial si cursele interne din Portul Agigea (terminal-depozit SCG si invers).
Costurile la transportul maritim au crescut cu 30%
Costurile la transportul maritim cresc in aceasta perioada cu 20-30%, in special pe relatia China si Orientul Mijlociu, in functie de rapiditatea cu care doreste clientul marfa. „Toata lumea vrea marfa repede pentru a-si onora comenzile. Daca ea vine direct are un cost mai mic, dar daca trece printr-un port de tranzit are un cost mai mare. Iar daca, de exemplu, un client ofera mai mult, atunci linia maritima va prelua marfa acestuia si pe cealalta o poate lasa in port sa o transporte un alt vapor. Toate aceste detalii trebuie discutate inca de la inceput cu linia maritima pentru a nu avea surprize.“
Potrivit lui Ion Dumitru, liniile maritime se confrunta de multe ori cu lipsa containerelor, asa ca sunt nevoite sa le aduca goale de la Istanbul, ceea ce inseamna un cost crescut. „De aceea, rezervarile de containere trebuie facute cu mare atentie, altfel riscam sa devenim nerentabili.“
In functie de volumele vehiculate cu o linie maritima si seriozitatea comenzilor, acestea acorda termene de plata cuprinse intre 15 si 45 de zile. In schimb, clientii SCG platesc in 60-90 de zile. Potrivit lui Ion Dumitru, niciun client nu plateste mai repede de 60 de zile deoarece acestia doresc sa le ajunga marfa in productie, iar dupa vanzarea acesteia sa isi achite datoriile. Iar termenul de plata cerut de client presupune o finantare de multe ori destul de serioasa din partea casei de expeditii. „De exemplu, pentru unul dintre clientii nostri trebuie sa facem circa 100 de containere pe luna, la care sa presupunem ca prestatiile noastre ar fi de 50.000 de euro, adica 100.000 de euro in doua luni. Din acestia, sa presupunem ca 10% ar fi profitul nostru, dar restul trebuie sa ii avem pregatiti pentru clientul respectiv. La acestea se adauga si costurile cu asigurarile pe care le avem pentru depozitare si transport.“

Articole similare

Ad