TRANZIT  | 
31.01.2018 / 
Alexandru Ionescu

La finalul anului trecut, Guvernul Romaniei a emis un act normativ prin care a aprobat intrarea in campul muncii a 7.000 de straini in 2018, forta de munca din tari non-UE, cu 1.500 mai multi decat fusese stabilit pentru 2017. Practic, prin suplimentarea acestui numar, autoritatile recunosc faptul ca avem nevoie si de straini pentru a ocupa posturile lasate libere de romani. Pe de alta parte, desi mediul de afaceri se plange cu fiecare aparitie publica ca Romania este o tara de asistati social si ca trebuie sa-si flexibilizeze legislatia si sa-si deschida granitele muncitorilor straini, datele oferite revistei Tranzit de catre Ministerul Muncii arata ca avem aproape 5,53 milioane de salariati activi, fara sa luam in calcul functionarii publici, militarii sau personalul din justitie, la circa 5,05 milioane de pensionari. Si mai putem adauga inca vreo 570.000 de someri si asistati social, alte posibile surse de angajati. In aceste conditii, angajatorii trebuie sa-si inteteasca eforturile pentru a gasi si a pastra forta de munca autohtona, iar Statul roman sa faciliteze integrarea si absorbtia ei pe piata muncii.
 

Avem forta de munca, dar cum o gestionam? Pare a fi intrebarea cheie in ceea ce priveste problema fortei de munca pe care o are Romania si despre care, cel putin in transport si logistica, revista Tranzit a scris constant in ultimii ani. In tot acest timp am aflat direct din partea angajatorilor faptul ca nu mai are cine sa le conduca vehiculele, ca nu se mai gasesc stivuitoristi, ca nu mai are cine sa sorteze marfa in depozit, sa incarce sau sa descarce, ca multinationalele le fura oamenii oferindu-le salarii mai mari sau ca au fost nevoiti sa implementeze tot felul de strategii pentru a-si pastra forta de munca si ca, in general, afacerea lor are de suferit din aceasta cauza.
Asa cum era firesc, ne-am indreptat atentia catre decident, in acest caz Statul roman, prin intermediul Ministerului Muncii si Justitiei Sociale (MMJS), pentru a vedea in ce masura realitatea din teren este confirmata si de calculul hartiei. Am dorit sa aflam cati oameni muncesc in Romania sau cati primesc ajutor de somaj, cati au ales sa plece din tara si care sunt masurile economice si sociale prin care tara noastra incearca sa-i repatrieze pe acesti oameni, intrebari legitime pentru orice publicatie de afaceri, mai ales una pe aceasta nisa. Am aflat astfel ca la finalul anului trecut in evidentele Inspectiei Muncii, mai precis in Registrul General de Evidenta a Salariatilor (REVISAL) in format electronic, figurau 5.528.199 de salariati activi, adica persoane cu contract individual de munca. Iar numarul total depaseste sase milioane, deoarece REVISAL nu contine date privind functionarii publici, militarii sau personalul din justitie. La polul opus, in sistemul public de pensii exista 5.049.340 de pensionari, asa cum arata datele Casei Nationale de Pensii Publice.
Daca ne uitam si la informatiile oferite de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), la finalul lui noiembrie 2017, ultimele date disponibile la momentul cererii noastre, rata somajului la nivel national era de 4%, in scadere cu 0,04% fata de cea din octombrie 2017 si cu 0,75% mai mica decat cea din noiembrie 2016. Astfel, numarul total de someri era de 349.730 de persoane, in scadere cu 3.562 fata de luna anterioara. Iar din acest numar Statul roman platea indemnizatia de somaj, raportata la valoarea Indicatorului Social de Referinta (cuantumul este stabilit la 500 de lei), unui numar de 65.935 de someri, restul de 283.795 fiind neindemnizati. In ceea ce priveste somajul inregistrat pe sexe, mai spune ministerul, la 30 noiembrie 2017, 150.160 persoane erau femei, in timp ce numarul barbatilor someri se ridica la 199.570. Raportat la mediul in care locuiesc, cei mai multi someri, 248.452, proveneau din mediul rural, in timp ce 101.278 erau inregistrati ca locuind la oras. Raportat la populatia activa civila, putem spune ca numarul somerilor nu este foarte mare, iar al celor care primesc indemnizatii este si mai mic. Totodata, in privinta demografiei, datele Institutului National de Statistica, citate de Ministerul Muncii, arata ca la 1 ianuarie 2017 aproape patru milioane de persoane aveau varsta cuprinsa intre 0 si 3 ani, motiv pentru care viitorul nu este chiar atat de pesimist pe cat pare la prima vedere.

220.000 de asistati social ar putea fi atrasi ca angajati
In contextul crizei de soferi si manipulanti, o sursa de angajati ar putea fi persoanele care primesc ajutor social si sunt apte de munca. In 2017, numarul mediu lunar al beneficiarilor de masuri de ajutor social inregistrat a fost de 220.000 de persoane (familii si persoane singure). Alaturi de acestia alti 270.000 sunt beneficiari ai alocatiei pentru sustinerea familiei (familii cu copii) si inca 536.000, beneficiari ai ajutorului pentru incalzirea locuintei (familii si persoane singure cu venituri/persoana de pana la 615 lei). „Dintre acestia, aproximativ 120.000 de familii beneficiaza de toate cele trei drepturi, indeplinind concomitent conditiile de eligibilitate prevazute de lege. Pentru aceste familii, media lunara a venitului/persoana este de pana la 155 de lei“, mai arata datele MMJS. Ne-au interesat si persoanele apte de munca, dar care nu se regasesc in bazele ministerului de resort, insa pentru aceste informatii am fost redirectionati catre Institutul National de Statistica, unde am incercat sa le obtinem, dar fara succes.

Comentarii (0)




Au mai ramas 1000 caractere

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!
Cancel or