TRANZIT  | 
31.01.2018 / 
Trafic Media

Fara niciun fel de exagerare, 2018 poate fi caracterizat ca fiind anul in care principala problema a Romaniei va fi forta de munca. Sau, mai bine zis, lipsa fortei de munca! Sunt mai multe masuri care trebuie luate, atat la nivelul Guvernului, cat si la nivelul mediului de afaceri, unele deja incepute de autoritati, printre care impulsionarea mobilitatii geografice cu ajutorul programului „Prima chirie“, insa sunt si multe altele care isi asteapta randul. Ne referim aici la simplificarea Codului Muncii, imbunatatirea mediului economic pentru a putea atrage inapoi in tara milioanele de romani plecati si, nu in ultimul rand, deschiderea granitelor catre statele din afara Uniunii Europene: Moldova, Ucraina sau tari asiatice. Din pacate, pe langa birocratia excesiva pentru aducerea unui singur muncitor strain in fabrici, depozite, service-uri sau santiere de constructii, costurile de cateva mii de euro reprezinta un alt impediment in calea liberalizarii pietei fortei de munca. Iar de la 1 ianuarie 2018, cresterea salariului mediu brut, minimul castig pe care il incaseaza un lucrator din afara UE, la 4.162 de lei, devine o piedica aproape imposibil de trecut pentru industrii precum cea de textile, constructii, agricultura, chiar si logistica, acolo unde exista un deficit suficient de mare de forta de munca necalificata. In aceste conditii, criza pare sa ramana un laitmotiv pentru urmatorii ani si nu va putea fi rezolvata prea curand din cauza paienjenisului birocratic in care singuri am intrat prin indolenta si neasumarea unei strategii clare de dezvoltare.
 

Criza fortei de munca i-a determinat anul trecut pe antreprenorii romani din varii sectoare, in frunte cu cei din transporturi, constructii, agricultura sau productia de componente auto, sa adopte tot felul de strategii, in primul rand salariale, pentru a-i tine pe oameni in companiile lor, dar mai ales pentru a gasi forta de munca. Forumurile specializate si retelele sociale sunt pline de anunturi de angajare in care se puncteaza clar conditiile de lucru si salariul oferit, fara succes insa pentru angajatori. Peste toate acestea, cresterile constante ale salariului minim si mediu sunt un fel de „calcaiul lui Ahile“ pentru mediul privat, pe de-o parte pentru ca ii obliga pe antreprenori sa ofere salarii mai mari angajatilor, iar pe de alta parte pentru ca multi dintre cei care se bazau pe forta de munca remunerata cu salariul minim pe economie acum sunt nevoiti sa concedieze oameni sau sa-si inchida afacerile, ingrosand astfel numarul somerilor si al asistatilor social. Daca pe termen lung solutia tine de educatie, prin reinfiintarea invatamantului de tip profesional si a celui dual, in care elevii se califica intr-o meserie inca de pe bancile scolii, alaturi de apropierea acestui tip de invatamant de mediul de afaceri, exact asa cum se intampla deja in Brasov, pe termen mediu si scurt Romania trebuie sa fie pregatita sa primeasca expati. In zona metropolitana a Bucurestiului si in centrul si vestul tarii lucreaza deja mii de muncitori straini din tari asiatice precum China, Sri Lanka, Vietnam, Filipine, dar si din state ceva mai apropiate - Republica Moldova, Turcia sau Serbia - insa numarul acestora nu este nici pe departe suficient pentru a acoperi deficitul de forta de munca, in conditiile in care romanii par a fi singurul popor din lume, dupa Israel, care a migrat in masa pe timp de pace, cifra oficiala punctand peste trei milioane de romani plecati sa isi castige painea in strainatate, in timp ce, neoficial, numarul poate fi dublu.

Ministrul Muncii: „Angajati romani, nu straini!“
Prima luna din 2018 confirma acest crunt adevar, la presiunea mediului de afaceri Guvernul fiind nevoit sa majoreze contingentul de lucratori straini care vor putea fi angajati in Romania cu 1.500 de persoane, pana la un total de 7.000, in ciuda declaratiilor de la finalul anului trecut ale ministrului Muncii, Lia Olguta Vasilescu, din care reiese ca firmele romanesti ar trebui sa angajeze in primul rand muncitori romani, fie dintre cei care sunt deja in tara, fie dintre cei plecati in strainatate. „Ajungem la un subiect sensibil pe care mediul de afaceri ni l-a ridicat de foarte multe ori, marirea contingentului de lucratori straini pe teritoriul Romaniei. Am avut deja mai multe discutii cu mediul de afaceri, care ne cere sa deschidem granitele pentru cei din Republica Moldova sau Ucraina. Chiar am auzit de 3.000 de lucratori din Sri Lanka, o firma mare din vestul Romaniei doreste acest lucru. Am primit solicitari inclusiv din partea unor primari din localitatile de la granita de vest, care ne cer sa deschidem granitele pentru straini“, a punctat ministrul, care i-a avertizat pe angajatori despre directiva UE ce protejeaza forta de munca interna, prin care lucratorii din afara Uniunii trebuie platiti cu salariul mediu pe economie, care de la 1 ianuarie, prin Legea nr. 3/2018 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe 2018, a fost majorat cu aproape 1.000 de lei, la 4.162 de lei - salariul brut. „Este o directiva pentru a proteja forta de munca interna a UE, directiva la care Romania nu poate si nici nu are de gand sa renunte.“
Lia Olguta Vasilescu a exemplificat pe scurt cateva masuri luate de Guvern pentru a facilita accesul pe piata muncii al muncitorilor romani, in opinia sa firmele putand sa se foloseasca mai intai de aceste instrumente. „Nu stiu de ce nu ar trebui sa beneficiem de celelalte masuri pe care Guvernul le-a pus la dispozitie, de exemplu programul «Prima chirie», prin care puteti aduce muncitori din judetele cu somaj ridicat. De ce nu accesam fonduri europene, cum ar fi cele de ucenicie si stagiu? Suntem deschisi sa discutam orice fel de idee pentru a stimula atragerea romanilor inapoi in Romania“, a subliniat ministrul Muncii.

Piata muncii cere mai multi straini non-comunitari
Potrivit Guvernului insa, decizia de a suplimenta contingentul de lucratori nou admisi pe piata fortei de munca in 2018 (HG nr. 946/2017), prin cresterea numarului de persoane de la 5.500 la 7.000, cei mai importanti fiind lucratori permanenti - 4.000, alaturi de 1.200 detasati - a fost luata pentru a preveni situatiile in care strainii lucreaza fara forme legale, dar si ca urmare a solicitarii facute de cei de la Imigrari. In plus, masura adoptata de Guvern a tinut cont de datele oferite de ANAF, conform carora, in perioada ianuarie-august 2017, 58.848 de locuri de munca au fost declarate de catre angajatori, in mod repetat, ca fiind vacante, iar in primele opt luni din 2017 media numarului de locuri de munca vacante declarate de catre angajatori, in mod repetat, a fost de 7.306.
Romania nu primeste insa de ieri, de azi lucratori din Asia sau din Republica Moldova, Ucraina si alte state din afara UE. Fenomenul s-a declansat intr-o forma mai puternica in 2007, odata cu aderarea, de atunci tara noastra fiind luata in vizor de firmele de recrutare din strainatate si, mai nou, locale, care aduc straini din cauza romanilor ce au migrat in statele vestice. In prezent, accesul cetatenilor straini pe piata muncii de la noi este reglementat de doua ordonante: OG nr.25/2014, care priveste incadrarea in munca si detasarea, si OUG nr.194/2002, privind regimul strainilor in Romania. Pentru ca un astfel de lucrator sa vina in Romania sunt necesare doua lucruri: un permis de sedere si un aviz de angajare/detasare. Simplu, nu? Ei bine, din pacate nu este atat de simplu. In primul rand, pentru a aduce un strain din afara Uniunii sa lucreze in Romania, orice angajator trebuie sa se inarmeze cu rabdare, mai precis 3-4 luni, pentru ca atat dureaza tot procesul de recrutare. Primul pas este sa intre in contact cu o agentie de recrutare, iar aici comisioanele pentru fiecare dosar in parte variaza de la cateva sute la cateva mii de euro, in functie de mai multi factori, inclusiv numarul strainilor solicitati.
Totodata, ordonanta mai prevede ca angajatorul nu trebuie sa fi fost sanctionat, printre altele, confirm art. 260 alin. (1) litera (e) din Codul Muncii, care se refera la munca la negru si la neinregistrarea la timp in REVISAL a raportului de munca. Avizul de angajare/detasare se elibereaza de catre Inspectoratul General pentru Imigrari in termen de 30 de zile de la data inregistrarii cererii, iar la eliberare se plateste la casieria institutiei o taxa de 200 de euro (echivalent in lei). Tot la capitolul taxe intra si cea de viza pentru eliberarea permisului de sedere, in valoare de 120 de euro (contravaloarea in lei), alaturi de o alta taxa de 259 de lei, care reprezinta contravaloarea permisului de sedere. In plus, printre documentele ce trebuie depuse la dosar se numara: dovada unui contract de inchiriere pentru spatiul de locuit, contractul de munca, alaturi de un act aditional cu salariul de 4.162 de lei brut, dar si un „print screen“ din REVISAL cu evidenta datelor lucratorilor straini, semnat si stampilat de angajator.

Comentarii (0)




Au mai ramas 1000 caractere

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!
Cancel or