CAMIOANE  | 
01.03.2011 / 
Marilena Matei
Galerie foto/video
3

Cand vine vorba despre muzee Mercedes-Benz, primul lucru care iti vine in minte este cladirea grandioasa din Stuttgart abia data in folosinta de cativa ani, care uimeste nu numai prin colectia bogata de exponate, cu rezonanta pentru intreaga lume, ci si prin arhitectura impunatoare si modul teatral de punere in scena a inovatiilor, modelelor, informatiilor si arhivei de documente disponibile. Cu toate acestea, colectionarii nu rateaza centrul de masini clasice din Fellbach, din apropiere de Stuttgart, unde cei mai dedicati angajati ai fabricilor MB sunt recompensati prin implicarea lor in munca de restaurare a unor masini de epoca.

Masini castigatoare ale unor curse sau modele care au iesit din productia de serie de 20-30 de ani ajung aici la pastrare pana cand vreun colectionar sau un organizator de evenimente clasice comanda un astfel de exemplar.

Centrul Mercedes-Benz clasic este un loc special pentru clientii entuziasti si colectionarii din toata lumea. Aici se organizeaza in fiecare an, intre aprilie si octombrie, si teste de conducere cu vehiculele de colectie.
Pentru cei interesati sa cumpere un model clasic, show-room-ul ofera permanent unele dintre cele mai exclusiviste masini Mercedes, care au trecut prin munca de restaurare a atelierelor adiacente. Raritati precum istoricul model 300SL impresioneaza vizitatorii la fel ca masinile din era de dinaintea razboaielor.
Interesant este ca in acest atelier ajung sa lucreze numai angajatii cu o experienta de peste trei decenii in fabrica si in departamentul tehnic, nefiind o slujba pentru incepatori, oricat de mult ar iubi masinile de epoca. De altfel, „ucenicie” nu se poate organiza la reconditionare, deoarece fiecare activitate este unica. Mecanicii se confrunta cu un nivel de stres foarte ridicat, deoarece trebuie sa ia singuri decizii pentru fiecare lucrare, uneori fiind nevoie sa extinzi proiectul cu ceva necunoscut, mai ales ca masinile din acest muzeu sunt in mare parte unicat, fie ca este vorba de prototipuri, serii limitate sau masini de curse.
Interesant este si programul de lucru al mesterilor, care pot incepe oricand si termina foarte tarziu, lucrand si pe week-end sau dupa cum are chef fiecare, fiind o munca de creatie, facuta mai mult din pasiune decat pentru un salariu.
Centrul din Fellbach este asaltat de comenzi, in prezent pentru o comanda care vine in ianuarie vehiculul putand sa intre in atelier abia in septembrie.
In sectiunea de arhiva, centrul dispune de o documentatie bogata, stransa in cei 120 de ani de istorie a valorilor si produselor Mercedes-Benz. Informatia este oferita, la cerere, celor interesati si implicati in colectionarea de vehicule, organizarea de eveniment clasice, studenti sau jurnalisti. Chiar daca arhiva este gazduita aici din 1936, colectarea materialelor a inceput mult mai devreme. Echipa biroului de arhiva ofera expertiza in stabilirea autenticitatii vehiculelor de epoca, avand capacitatea de a raspunde oricaror intrebari din industria auto.

Un hambar de milioane de euro
In apropierea centrului de automobile clasice exista un depozit secret unde sunt pastrate peste 700 de vehicule ale marcilor din grupul Mercedes-Benz: 500 de autoturisme, 140 de masini de curse si 60 de vehicule comerciale, majoritatea in cutii de sticla cu temperatura controlata.
Fiecare vehicul al colectiei este fie unul din ultimele modele ale unei serii inainte de intreruperea productiei, fie unul retras dintr-un campionat international de curse. Cladirea care adaposteste muzeul de masini  de Formula 1 are pe pereti o reclama de atelier de stucaturi si lucru in ipsos, pentru a nu atrage curiozitatea trecatorilor, care nu se gandesc ca hala veche adaposteste un adevarat arsenal de masini de milioane de euro. Fiecare centimetru patrat este insa pazit permanent cu camere cu infrarosu, politia tinand sub control cladirea care contine o parte importanta a industriei auto germane.
Muzeul include si modelul construit special pentru a bate recordul la viteza, de 400 km/h, depasit ulterior de Porsche. Masinile de curse din anii ’50-’60 ofereau pilotului un spatiu generos, aproape dublu fata de cel disponibil la actualii bolizi de Formula 1.
Pilotul trebuia sa-si tina picioarele de o parte si de alta a cardanului, sprijinindu-si genunchii de marginile laterale la viraje, ceea ce facea sa termine o cursa cu genunchii si exteriorul pulpei julite.
Vechile masini de curse erau adevarate bombe pe roti, cu circuitul de alimentare cu benzina prin exterior. Motorul cu cilindri in linie (inainte de aparitia puternicelor motoare cu cilindri in V) era dispus un pic  asimetric fata de caroserie, cu conditia primordiala de a atinge un coeficient de aerodinamicitate cat mai mare. Caroseria masinilor de curse era alcatuita in trecut dintr-un amestec de magneziu si aluminiu, dar in prezent, din dorinta de a nu se mai aprinde, se construieste numai din aluminiu.                              

Comentarii (0)




Au mai ramas 1000 caractere

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!
Cancel or