Portul Constanta inca mai are spatii libere pentru cei care doresc sa investeasca aici, iar planurile de viitor includ construirea unui spatiu de depozitare care sa faca acest port un centru de distributie pentru Europa de Vest. De asemenea, autoritatile promit investitorilor ca atractivitatea portului Constanta va creste in cativa ani si din punct de vedere al regimului fiscal, iar scanarea containerelor se va face mult mai rapid. In plus, din a doua jumatate a anului viitor se doreste infiintarea unei rute regulate Ro-Ro care sa lege Turcia de portul Constanta.
Alexandru Craciun, directorul comercial al portului Constanta, a explicat cu ocazia conferintei ExpoTranzit de la Cluj ca pentru atragerea marfurilor prin port foarte importante sunt conditiile pe care acesta le ofera, dar si legaturile pe care le are cu infrastructura de transport. „Zona de vest a tarii s-a indepartat tot mai mult de portul Constanta nu numai ca distanta, dar mai ales ca timp de tranzit. Din pacate, am ajuns sa fim concurenti cu portul Hamburg pe aceasta zona. De aceea, orice initiativa care sa scurteze timpul de tranzit dintre aceste zone este binevenita.“
Craciun a dat exemplul portului Pireu, la care actionar majoritar, cu 51%, este compania COSCO, detinuta de statul chinez. Acesta incearca sa isi recupereze investitiile prin transformarea portului intr-o zona de distributie si de aceea sponsorizeaza unele lucrari de infrastructura dintre Belgrad si Budapesta sau ofera unele discounturi pentru traseul Pireu-Budapesta.
Portul Constanta, centru de distributie pentru vest
Aceeasi ambitie o are si autoritatea Portului Constanta, care a decis investitia intr-un spatiu de depozitare pentru marfurile containerizate de circa 60.000 m2, care sa transforme portul intr-un centru de distributie pentru Europa de Vest. Sunt vizate in special marfurile care vin traditional in Bulgaria si in portul Koper din Slovenia, care astfel ar putea fi atrase catre portul Constanta. „Constanta nu este un nod central, de aceea pentru noi este importanta conexiunea cu calea ferata, pentru ca o mare parte din containerele care vin prin Constanta pot fi transportate catre centrul tarii si, daca pot fi transportate intr-un timp scurt, distributia lor se poate face din centrul sau vestul tarii catre cealalta parte a Europei cum ar fi Ungaria, Cehia sau Polonia.“
Regimul fiscal al marfurilor tranzitate se va imbunatati in doi ani
Autoritatile din port lucreaza in prezent si la rezolvarea problemelor fiscale cu care se confrunta operatorii de aici. Astfel, obiectivul acestora este ca in urmatorii doi ani sa implementeze un sistem digitalizat care sa cuprinda toate operatiunile de transport, dar si pe cele vamale legate de portul Constanta. De asemenea, pentru usurarea traficului din port, un alt proiect in care este implicat un operator privat se refera la schimbarea sistemului de scanare a containerelor, care sa nu mai opreasca intregul trafic pentru efectuarea acestei operatiuni. „Avem deschidere din partea autoritatilor vamale, cel putin a celor de import, pentru implementarea unui sistem vamal digitalizat care sa creasca atractivitatea tranzitului prin Constanta din punct de vedere al regimului fiscal”, pentru a se evita obligatia garantarii platii TVA si a taxelor vamale la intrarea marfurilor in tara, chiar si pentru bunuri aflate aici in tranzit. Alexandru Craciun sustine ca acest proiect va fi implementat in maximum doi ani.
Mai sunt spatii libere
Acesta a mai spus ca, spre deosebire de alte porturi, cum este cel din Anvers, unde de circa sase ani nu mai sunt spatii libere, la Constanta mai sunt locuri pe care potentialii investitori ar putea sa le inchirieze, iar conditiile sunt similare celor de acolo. „Noi mai avem cateva spatii libere pe care investitorii le-ar putea inchiria. Intrarea in Portul Constanta s-ar putea face si prin achizitia unor companii romanesti care detin teren deja concesionat in port. In ultima perioada au venit aici mai multe companii straine care au initiat business-uri romanesti de la zero. Avem conexiune cu Dunarea, cu conducte, cu autostrada care intra direct in port, avem cale ferata, iar doua dane din port sunt conectate direct cu calea ferata. In Romania sunt doar cateva terminale intermodale si interesant este faptul ca o parte din operatorii portuari s-au orientat catre dezvoltarea unor terminale din Romania, nu neaparat Bucuresti, care sa faca portul mai atractiv. Spre exemplu, de curand am avut primul block train Constanta-Cluj.“
Investitorii au nevoie de incredere
Rugat sa explice interesul deosebit al olandezilor pentru portul romanesc, directorul comercial al portului Constanta a explicat ca Portul Rotterdam are acelasi model de business ca si portul Constanta, respectiv acesta este administratorul infrastructurii si sursa lui de venit este inchirierea terenurilor din port catre operatorii privati. Daca operatorii privati doresc sa se dezvolte si in portul Constanta, este important sa aiba incredere ca lucreaza cu cineva cunoscut si de aceea autoritatea portuara face primul pas si incearca sa vada daca nu cumva poate sa concesioneze o parte din respectivul port pentru a face loc si a crea conditiile propice investitorilor. „Nu numai olandezii fac acest lucru, ci si belgienii sau cei din Singapore. Si noi am putea proceda la fel daca am avea o presiune din partea operatorilor privati pentru investitii in alte porturi. Olandezii deja au facut lucrul acesta in Brazilia si Indonezia.“
100 de semiremorci urca pe barja
Este posibil ca, incepand din a doua jumatate a anului viitor, sa se infiinteze o noua linie Ro-Ro care va transporta marfurile dintre Turcia si portul Constanta. Proiectul include o nava care va pleca zilnic din portul Constanta incarcata cu 100 de semiremorci. Astfel, o parte din marfurile care circula pe sosele vor fi mutate pe un mijloc de transport mai putin poluant.
