Rezultatele agregate obtinute de cele mai importante societati de leasing din Romania in primele trei trimestre ale lui 2017 confirma faptul ca operatorii de transport au stopat investitiile in flote, asteptand clarificarile Comisiei Europene privind legislatia europeana. Per ansamblu insa piata de leasing a crescut, motorul reprezentandu-l vanzarile de autoturisme. In ciuda ingrijorarii mediului de afaceri privind instabilitatea politica si deprecierea rapida a monedei nationale in raport cu euro, reprezentantii societatilor financiare membre ALB sunt de parere ca piata isi va continua evolutia pozitiva si in 2018, in conditiile cresterii puterii de cumparare a populatiei si a dezvoltarii industriale.
Piata de leasing a crescut cu 14% in primele noua luni ale anului comparativ cu perioada similara a anului anterior, potrivit Asociatiei Societatilor Financiare din Romania (ALB). Valoarea bunurilor finantate in intervalul ianuarie-septembrie 2017 se ridica la 7,6 miliarde de lei (aproximativ 1,7 milioane de euro), iar anul se estimeaza sa se inchida cu 2,2 milioane de euro.
Motorul cresterii il reprezinta vanzarea de autoturisme, care sunt pe plus cu 24% comparativ cu 2016 si reprezinta 38% din totalul finantarilor. Din punct de vedere procentual si utilitarele stau bine (+27% fata de anul trecut), insa ponderea este mica in totalul volumelor finantate. In ceea ce priveste vehiculele comerciale grele ponderea ramane aproape aceeasi (34% din piata), dupa mai multi ani de crestere sustinuta. Anul trecut vorbim de doar doua procente mai mult decat in 2016. Segmentul echipamentelor este de asemenea pe plus in 2017, cu 10%. Acest lucru se datoreaza cresterii spectaculoase a echipamentelor agricole (+48%), toate celelalte categorii inregistrand insa scaderi. Si finantarile din sectorul imobiliar au crescut cu 54%, insa ponderea din total piata este foarte mica.
21% din totalul finantarilor au fost facute in moneda nationala, fata de doar 14% in 2015. De asemenea, 78% din finantari sunt acordate pentru bunuri noi si 22% pentru second-hand. Cele mai multe contracte sunt incheiate tot pe 4-5 ani, insa se constata o crestere mica si pentru contractele pe sase ani. Valoarea medie a bunurilor finantate este de 127.000 de lei. Doar la echipamente se constata o majorare a valorii medii, cu 12%, in timp ce la toate celelalte categorii de bunuri s-au inregistrat scaderi.
Piata de leasing din Romania este in continuare la un nivel scazut comparativ cu celelalte state din UE. De exemplu, in Polonia, volumul finantarilor s-a ridicat in 2017 la 16 miliarde de euro. Problema principala la noi este ca se finanteaza cu preponderenta autoturisme si nu se gandesc produse noi, care sa genereze plusvaloare si sa incurajeze cresterea economica.
BNR cere mai multa responsabilitate in acordarea finantarilor
Ca urmare a majorarii salariului minim pe economie, segmentul creditelor de consum a crescut cu 20% in perioada ianuarie-septembrie 2017 fata de primele noua luni din 2016. Banca Nationala a Romaniei (BNR) atrage atentia insa asupra faptului ca cei mai multi clienti care apeleaza la finantari sunt cei cu venituri mici, iar un grad mare de indatorare poate deveni periculos. La nivelul Uniunii Europene se impun conditii stricte de acordare a finantarilor, iar acest lucru urmeaza sa se transpuna si in legislatia romaneasca, prin revizuirea legii 93/2009 privind institutiile financiare nebancare, impreuna cu un set de masuri menite sa creasca stabilitatea pe piata financiara. Astfel, este important ca un client sa nu fie creditat in acelasi timp si de o institutie bancara, si de una financiar nebancara (IFN), intrucat gradul de indatorare poate creste mult, in conditiile in care nivelul de educatie financiara este inca scazut in Romania, atrage atentia Angela Dimonu, sef serviciu Directia Reglementare si Autorizare BNR.
„In revizuirea legii 93 se doreste instituirea unui singur registru pentru toate IFN-urile, indiferent de marirea lor, cu aceleasi reguli de supraveghere din partea BNR. De asemenea, se va verifica si calitatea actionariatului, bonitatea, pregatirea personalului etc. Se doreste revizuirea accesului la bazele de date privind istoricul de credite al clientului, dar si intarirea cadrului de administrare al riscului. In acest sens, vor fi recompensate companiile de finantare cu medii de rambursare peste media pe sistem si penalizate cele cu media de rambursare sub media pe sistem. Pentru ca obiectivul principal nu este doar nevoia actionarului de a obtine profit, ci stabilirea unei piete sanatoase de creditare. Ceea ce trebuie inteles este ca acordarea creditului nu este un drept, ci o optiune si, mai mult, reprezinta o obligatie. Un credit prost acordat poate impinge clientul catre o situatie mai critica decat inainte de contractarea creditului. Si o mare parte din populatie este acum aproape de zona excluziunii. Variatia dobanzii de baza are fara doar si poate efecte pe piata; reprezinta un element de risc si finantatorii trebuie sa constientizeze ca, in ciuda analizei initiale, anumiti clienti s-ar putea la un moment dat sa nu mai performeze. Deja cresterea ro-bor (rata medie a dobanzii la creditele ipotecare) la 2,19% a determinat schimbarea dobanzilor si a pietei. Analizarea dosarului clientului devine, asadar, foarte importanta. Pe langa elementele gen grad de indatorare, bonitate etc., riscul de tara trebuie luat in calcul ca si coeficient“.
Piata bancara s-a schimbat foarte mult, a recunoscut Sergiu Oprescu, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor si presedinte Alpha Bank. „Trebuie gasit un mod sustenabil de business. Finantatorii sunt doar mijlocul prin care clientii isi pot atinge scopurile. Nivelul mare al creditelor neperformante si-a pus amprenta asupra modelului de business. De remarcat insa faptul ca s-a progresat totusi mult pe aceasta directie – de la 24% in 2014, volumul creditelor neperformante a scazut la 8% in prezent, in conditiile in care la nivelul Uniunii Europene s-a redus de la 7,5 la 5,5%.“
Modelul de risc si volatilitatea pietelor financiare fac parte din educatia financiara a clientului, este de parere Sergiu Manea, presedintele Consiliului Patronatelor Bancare din Romania si presedintele Bancii Comerciale Romane. „Sistemul bancar a intrat intr-o noua etapa, cu provocari din zona reglementarilor nationale si europene. Este important de stiut faptul ca sistemul bancar din Romania este pregatit pentru a creste simultan cu dezvoltarea economica. Ramane de vazut daca institutiile financiare vor reusi sa implementeze digitalizarea la toate nivelurile, mai ales ca pentru 1 ianuarie 2019 s-au impus tinte ambitioase de raportare, iar acestea nu se pot atinge fara disciplina in raportarea datelor. De altfel, digitalizarea societatii in ansamblu este o necesitate, iar alte tari au avut acest lucru ca proiect national (de exemplu, Estonia).
Romania este pe ultimul loc din punct de vedere al indicelui digitalizarii economice si a societatii. Pe de alta parte, infrastructura exista si este foarte performanta, astfel ca trebuie gandit cum sa o fructificam“.
