In conditiile in care peste 3,6 milioane de romani au plecat in strainatate in ultimele decenii, cei mai multi fiind in prezent in Italia si Spania, prof. univ. dr. Dumitru Sandu, de la Facultatea de sociologie si asistenta sociala a Universitatii din Bucuresti, prezent la intalnirea membrilor Camerei de Comert si Industrie Romano-Germane (AHK), avertizeaza ca, daca maine s-ar mari salariile, acestia nu s-ar intoarce in tara. Mai mult, in toamna lui 2015, 47% dintre tinerii intre 16 si 35 de ani din Romania afirmau ca au planuri concrete de plecare din tara in urmatorii cinci ani. Ca urmare, e nevoie urgenta de politici de migratie ale statului roman pentru constructori, medici sau alte categorii, dupa modelul Poloniei, care a rezolvat o buna parte din probleme prin politici specializate pe domenii, sau al Portugaliei, Spaniei ori Irlandei, care au facut dezvoltare adevarata si au adus oamenii inapoi utilizand fonduri UE.

Insa profesorul Dumitru Sandu se intreaba cum ar putea stimula autoritatile revenirea in tara a emigrantilor daca nu le cunoaste problemele actuale si ce anume isi doresc pentru a se intoarce in casele goale, nou construite, ultimele sondaje fiind facute de Guvernul Romaniei in Italia si Spania in 2007-2008. „Romania are nevoie de un studiu pe tema emigrarii, care sa fie la baza politicilor publice pentru atenuarea fenomenului“, accentueaza acesta, completand: „problema este ca folosim o gandire veche pentru probleme noi. Pentru tanarul roman conteaza si motivele noneconomice, acesta vrea schimbare. Legat de motivatia de migratie in strainatate a romanilor, mai ales printre tineri, datele arata ca ponderea motivatiei institutionale este din ce in ce mai mare. Este foarte bine ca se majoreaza salariile, dar pentru aceasta categorie de generatie tanara nu este suficient.“

Solutii specializate la problema migratiei nu exista
Motivele pentru care pleaca tinerii sunt multiple, doar unul dintre acestea fiind nivelul salarizarii. „Am comparat motivatia tinerilor din Romania cu cea a tinerilor din Germania, Suedia, Letonia si Slovacia. Germanul/suedezul tipic, tanar, se intoarce in tara dupa ce si-a indeplinit planul pe care il avea de facut in strainatate. Fie se intoarce cand a strans banii necesari, fie cand si-a finalizat studiile. Intervievand 2.000 de tineri romani, am aflat ca revenirea in Romania se intampla doar din obligatie, atunci cand cineva este bolnav, are probleme in familie sau cand au ramas copiii singuri acasa. Este alarmant ca revenirea in tara nu se produce in baza indeplinirii unui plan, ci in baza unui eveniment neplacut in familie“, a punctat Dumitru Sandu. Acesta este de parere ca Romania are un imens potential de readucere acasa a tuturor celor care si-au facut case in Romania si stau goale. „Nimeni nu vrea sa «citeasca» fenomenul locuintelor goale ca intentie de revenire in cazul in care tara va merge mai bine sau la momentul pensionarii. De asemenea, in lantul care «impinge» medicii din Romania in Germania pentru ca cei de acolo se duc in Anglia, iar cei din Anglia in America, se stie ca cei care au plecat dintr-o tara «normala» se vor intoarce la un moment dat acasa. Insa nu este cazul Romaniei, o tara in care selectia profesionala este proasta.“
Ca rezultat, in cadrul recensamantului din 2011 s-au inregistrat circa 100.000 de romani reveniti din strainatate, in conditiile in care exista o diaspora formata din 3,6 milioane de romani.
„In urma cu cativa ani, un presedinte de tara considera ca, in cazul in care ne pleaca, de exemplu, medicii, vom aduce altii din Pakistan sau India. Insa, daca pentru anumite sectoare, solutia poate parea potrivita, pentru altele costurile aducerii imigrantilor in locul emigrantilor sunt mult mai mari (de limba, de acomodare, iar pentru medici de intelegere a nevoilor populatiei si a culturii locale). Mai degraba ar trebui sa procedam ca Portugalia, Spania sau Irlanda, state care au luat bani de la UE, au facut dezvoltare adevarata si au adus oamenii inapoi.“

Tinerii nu pleaca neaparat din cauza salariilor
Motivatia dominanta pentru mobilitatea tinerilor din estul Europei este combinata, intre salarii, locuri de munca si perfectionare profesionala. O alta motivatie, mai noua, este legata de perceptia pe care o au in legatura cu functionarea serviciilor oferite de institutiile publice. „Problema functionarii pietei fortei de munca nu este independenta. Criza locurilor de munca asociata cu migratia din Romania este parte a mai multor fenomene de criza, printre care criza relationarii cu diaspora. Gravitatea problemei rezida din faptul ca nu exista solutii specifice pentru rezolvarea problemelor fortei de munca si migrare. Solutiile care ar putea fi abordate sunt la nivelul societatii in ansamblu“, a mai spus profesorul universitar. Acesta considera ca e nevoie de politici specializate, pe sectoare, dar si de cooperare, inclusiv la nivel de lobby. „O solutie miracol pentru problema migratiei nu exista. Insa putem urma exemplul Poloniei, care a rezolvat o buna parte din probleme prin politici specializate pe domenii. De exemplu, ca sa nu se confrunte cu o criza a medicilor, au dezvoltat cu adevarat sistemul privat de sanatate, nu pe modelul romanesc, in care un medic lucreaza si la stat si la privat. La fel, in Marea Britanie s-au facut studii ca sa vada in ce conditii s-ar intoarce medicii acasa. Romania, la nivelul ei de varf, nu are informatie sa duca spre solutii bune. Nu vad solutii decat la nivel de orase mari si solutii regionale.“
Ideea ca guvernul supercentralizat al Romaniei va reusi sa rezolve marea problema a pietei fortei de munca si a migratiei este o utopie. Mai degraba, este nevoie de colaborare intre agentii economici/camere de comert si administratiile judetene, locale. „Sunt orase din vestul tarii care au comandat micro-recensaminte locale pentru a sti cum sa procedeze in relatie cu cei plecati din zona“, a mentionat Dumitru Sandu, completat de deputatul comunitatii germane in Parlament: „Timisoara este plina de masini inmatriculate in Mehedinti, Gorj si Dolj, aratand faptic o migratie interna catastrofala in regiunea respectiva. Chiar daca aceasta forta de munca tanara e benefica pentru oras, este grava depopularea sudului si a estului Romaniei si dezvoltarea neechilibrata a zonelor.“
Ca urmare, o alta mare problema a Romaniei este ca marile orase, cu exceptia Timisoarei, Sibiului, Bucurestiului si Clujului, nu sunt capabile sa atraga migratie interna. „Tara are o structura administrativa veche. E nevoie de o reorganizare in care marile orase sa fie pol de crestere adevarata.“

Speranta de viitor pentru Romania este migratia circulatorie institutionalizata
In toamna lui 2015, 47% dintre tinerii intre 16 si 35 de ani din Romania aveau planuri concrete de plecare din tara in urmatorii cinci ani, iar datele profesorului Dumitru Sandu arata ca aceasta cifra este in crestere. „Singura tara care mai are un procent apropiat de Romania este Italia, insa nu sunt departe nici Irlanda, Slovacia si Spania.“
Principalele destinatii in timp pentru migratia romaneasca au fost: Germania (la inceputul anilor ’90), USA+Canada (1995-1997), Ungaria (1998-2001), Spania (2002-2006), Italia (2007-2010), tarile nordice (2011-2012) si din nou Germania, Anglia si alte tari nordice, dupa 2013. „Romania se «modernizeaza» in clipa de fata pe model italian in est, spaniol in sud, german in vest etc.“ De asemenea, statisticile arata ca 57% din cei care pleaca din Romania au absolvit doar clasele primare, acesta fiind si motivul pentru care nu mai avem, de exemplu, constructori, in vreme ce 47% au absolvit o scoala secundara. „Obiectivul de a stopa migratia romaneasca in strainatate e nerealist. Poate doar reducerea ei si, mai degraba, optimizarea, dupa modelul Portugaliei si Irlandei. Iar una din caile eficiente pentru reducerea plecarilor pe termen lung in strainatate ar fi institutionalizarea migratiei circulatorii“, a spus profesorul, subliniind ca Guvernul central, dar si agentiile de recrutare de forta de munca ar trebui sa faciliteze in mai mare masura plecarea in strainatate pe baza de contracte. „Cine pleaca prin rude si prieteni in strainatate sufera mai mult, statistic vorbind, decat cei care pleaca pe baza unor contracte. Institutionalizarea inseamna agentii de recrutare a fortei de munca, insa la noi industria migratiei este subdezvoltata.“
Categoria muncitorilor prin detasare este o alta tema legata de migratie. Insa si pe acest segment, potrivit unui studiu realizat in Germania cu muncitorii romani detasati in industria carnii si in constructii, lucrurile arata rau. „Sunt foarte multi care pleaca fara sa cunoasca limba, dar sunt si multe lucruri prost reglementate, care ii afecteaza pe cei detasati. Institutionalizarea migratiei circulatorii trebuie facuta corect si intr-un mod transparent. Superfragmentarea societatii romanesti care nu comunica, nu are transparenta, nu e regionalizata, este o mare problema, alaturi de faptul ca nu avem politici de integrare a politicilor de migratie cu politicile de dezvoltare.“

Cresterile salariale trebuie corelate cu participarea la efortul productiv
Profesorul Dumitru Sandu este de acord ca exista nevoia cresterilor salariale si a unei asistente sociale imbunatatite, insa acestea trebuie facute in corelatie cu participarea la efortul productiv. „Nu incape indoiala ca Romania are nevoie de cresterea salariilor. Daca aceste stimulente nu sunt legate de viata productiva se ajunge la o dezvoltare inconsistenta nesustenabila, ceea ce s-a si intamplat, din pacate, cu o parte din dezvoltarea recenta a Romaniei.“
In completare, Sebastian Metz, directorul general AHK Romania, afirma ca o crestere a salariului minim pe economie ar duce la pierderea avantajului regiunilor mai slabe, in paralel cu o retragere a investitorilor in activitati economice. „Regiunile care isi permit imbunatatirea conditiilor salariale in baza productivitatii imbunatatite vor atrage forta de munca si investitii si se vor dezvolta economic. De cealalta parte, majorarile salariului minim vor impacta intreg sectorul IMM. Avantajul nivelului salarial atragator va fi pierdut de companiile germane din Romania care si asa sunt afectate de infrastructura nedezvoltata de transport. Practic, companiile nu vor mai fi competitive la nivel international“, concluzioneaza Sebastian Metz.