Revista  | 
01.12.2011 / 
Beatrice Zavoeanu

Asa cum am subliniat si in numarul trecut, intalnirea membrilor Asociatiei Romane de Inchirieri (ARI) a pus pe tapet, pe langa aspectul actual de relaxare a pietei de inchirieri obtinuta printr-o crestere a volumului ce a adus un confort minim jucatorilor din piata, si posibilitatea de a se auto-proteja, prin obtinerea unor conditii mai avantajoase in politele de asigurari, mai ales prin negocieri colective. De asemenea, s-a adus in prim plan si posibilitatea realizarii unui contract standard al asociatiei si a unei liste de rau-platnici, care sa le ofere companiilor membre pe de o parte conditii egale de negociere, iar pe de alta, o protectie sporita in fata incercarilor, din ce in ce mai dese, de inselaciune si fraudare, ale unor clienti.

 
Dar, in tari precum Germania, aceste practici au fost condamnate mai ales in relatiile cu consumatorii de tip persoane fizice. „Si, chiar daca exista posibilitatea ca un astfel de contract sa fie interpretat drept monopol, modelul poate exista pe site-ul asociatiei ca recomandare, mai ales ca circa 80% dintre clientii care comenteaza asupra prevederilor cuprinse in contracte sunt tocmai cei cu probleme, rau-platnicii”, a precizat Stefan Ponea, presedintele ARI si managing partner al Industrial Access. In plus, chiar daca exista deja anumite standarde de contractare, clientii incearca adesea sa negocieze conditii mai mult decat evidente. „Daca un client iti distruge o masina si trebuie sa plateasca pentru asta, nu este un aspect iesit din comun. Totusi, exista clienti care cer sa se scoata aceasta clauza din contract”, a mai spus Ponea.

Brokerul de asigurari, preferat asiguratorilor punctuali
Unul din scopurile principale ale unor astfel de reuniuni ale membrilor ARI este intrepatrunderea experientelor fiecarei companii din cadrul asociatiei. Ca atare, presedintele ARI a precizat ca, in cadrul Industrial Access, a optat pentru utilizarea serviciilor unui broker de asigurari in defavoarea agentilor directi, subliniind in acelasi timp faptul ca „finantatorii si, poate, si asiguratorii nu cunosc prea bine ce presupune relatia cu un client de tipul firmelor de inchiriere”. Iar una dintre problemele cel mai des intalnite este aceea ca firmele de inchirieri nu pot obtine profit din vanzarea asigurarii utilajului catre client. „Companiile care au lucrat pe piata din vest au avut acest concept, insa in Romania nu au cum sa-l aplice, vanzarea serviciului de asigurare pentru client intalnindu-se foarte rar. Si asta pentru ca suntem inca la inceput si nu a avut cine sa ne invete. Insa trebuie sa ne recunoastem intai propriile greseli ca sa putem invata si progresa”, a punctat Ponea.
Prezent la intrunirea organizata de ARI pentru a aduce lamuriri asupra aspectelor legate de sistemul de asigurari, Valentin Tuca, CEO al AON Romania, a explicat ca, desi putini stiu, „o asigurare nu are doar rolul de a despagubi clientul in momentul in care apare dauna, ci si de a proteja compania astfel incat dauna sa nu apara, pentru ca asiguratorul incaseaza o prima care reprezinta doar un procent din valoarea asigurata, iar interesul lui major este sa nu se produca riscul.” De aceea, acesta trebuie sa vina in intampinarea clientului cu o serie de recomandari si pachete de principii si instrumente care sa aiba drept scop evitarea oricarui risc.
Ca atare, brokerul de asigurari incearca sa gaseasca solutii dincolo de rafturile si produsele companiilor de asigurari si sa ajute clientul prin impachetarea produsului si a riscului, astfel incat asigurarea sa coste cat mai putin. „Suntem alaturi de clienti in momentul in care apar daune, acesta fiind momentul critic. Cel mai adesea, analiza unui produs de asigurare se face pe cat costa, insa in anumite domenii nu ar trebui sa fie un element decisiv”, a punctat reprezentantul AON Romania.

Riscul de abuz de incredere trebuie cuprins in asigurari
O alta problema specifica pietei de inchirieri de utilaje este aceea ca asiguratorii, adesea, fie nu ofera o cotatie pentru abuzurile de incredere, fie ofera una extrem de scumpa. „Riscul de abuz de incredere a aparut si s-a dezvoltat in cadrul companiilor de rent-a-car care aveau nevoie de un astfel de produs pentru ca exista posibilitatea ca unul dintre clienti sa nu mai aduca masina inapoi, iar compania ramanea cu costuri mari in a o recupera sau chiar cu pierdere totala”, a precizat brokerul de asigurari Valentin Tuca. Insa subscrierea riscului de abuz de incredere nu poate fi cumparata separat, pentru ca pretul ar fi foarte mare, ci este o clauza dintr-un pachet complet de asigurari. „Asiguratorul va oferi despagubirea, insa trebuie sa detina toate parghiile necesare impotriva acelui care a creat paguba. Ca atare, este important sa se incheie un contract care sa cuprinda anumite elemente minim necesare, cum ar fi identificarea administratorului si a societatii, precum si istoricul acestora”, a mai spus Tuca, subliniind: „rolul meu, ca broker, este ca, atunci cand ma duc la asigurator, dupa discutia cu clientul, sa incerc sa-i prezint cadrul real astfel incat sa-si poata defini riscul”.
Si totusi, asa cum afirma Stefan Ponea, cel putin 80% din jucatorii de pe piata au ajuns cel putin la o astfel de situatie incerta, inclusiv in cazul utilajelor inchiriate cu operator, si asta din cauza ca agentii de vanzari au tendinta de a lasa de o parte aceste aspecte ce nu incumba responsabilitatea lor in cazul in care se intampla ceva neprevazut. „Ei considera ca trebuie doar sa vanda, pentru ca asa sunt evaluati”, a punctat si Valentin Tuca.

Monopol de stat in urmatorii trei ani
Tot in cadrul intalnirii membrilor ARI s-a discutat si despre alinierea, cu pasi mici, la tarile dezvoltate, adoptandu-se in acest sens, ca etapa intermediara, infiintarea companiei nationale de interes strategic CNCIR (Compania Nationala pentru Controlul Cazanelor, Instalatiilor de Ridicat si Recipientelor sub Presiune), avand drept unic actionar statul roman. „Aceasta companie, desprinsa din ISCIR, nu lucreaza insa pe principiile ISCIR, ci respectand standardul organismelor de inspectie. Ca atare, pana la pregatirea de catre ISCIR a legislatiei nationale pentru deschiderea pietei, urmatorii trei ani va exista un astfel de monopol”, a declarat Mihai Ionescu, reprezentant management in cadrul CNCIR.
Cu toate acestea, legislatia actuala din Romania nu incurajeaza piata in niciun fel si, mai ales, nu sprijina innoirea parcurilor de utilaje. „Introducerea pe piata si prima autorizare a unei nacele costa 35 de euro in Ungaria, cu organ de terta parte, in vreme ce in Bulgaria costa 75 de euro, in Germania, circa 60 de euro, iar in Franta, 45 de euro. La polul aproape opus, prima autorizare a unei nacele in Romania costa circa 200 de euro”, a punctat presedintele ARI, subliniind: „de aceea, toti ceilalti isi innoiesc parcul in mod frecvent, lucru pe care nu il pot face si companiile autohtone, in conditiile in care legislatia romaneasca prevede, pe langa taxele mari, ca orice utilaj mai vechi de 10 ani, chiar daca este adus din cadrul Comunitatii, sa fie supus unei expertize de verificare tehnica de utilizare.”                                          

Comentarii (0)




Au mai ramas 1000 caractere

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!
Cancel or